Iulie 2026: la fel de multe anunțuri, cu o cincime mai puține licitații

1. Totalurile lunii

Trei cifre spun toată povestea lunii iulie, și doar una dintre ele arată bine.

Sursă: DataDriven.ro, măsurătoare pe toate anunțurile publicate pe SEAP în luna calendaristică. Achizițiile directe sunt un canal separat și nu se adună la numărul licitațiilor: în iulie au revenit 83 de achiziții directe inițiate pentru fiecare licitație publicată.

Ritmul lunar al lui 2026 arată o piață care și-a revenit ca număr de anunțuri după startul înghețat din ianuarie–februarie, dar care nu și-a recuperat deloc valoarea. Iulie este a doua cea mai slabă lună ca valoare estimată din ultimele nouăsprezece.

Sursă: DataDriven.ro. Seria lunară completă, inclusiv 2025, este disponibilă la cerere.

2. Aceleași anunțuri, alt conținut

Cifra de 8.309 anunțuri ascunde o schimbare de structură care merge în direcții opuse. Anunțurile publicitare — procedurile simplificate prin care autoritățile cumpără sub pragurile de licitație — au urcat cu 11,4% față de iulie 2025. În același timp, licitațiile formale, cele care pun în joc bani mari și durează luni, au scăzut cu 19,1%. Totalul iese pe zero pentru că un fel de achiziție l-a înlocuit numeric pe celălalt, fără să-l înlocuiască și valoric: cele 5.634 de anunțuri publicitare din iulie cumulează 0,77 miliarde de lei, cât o singură licitație mare.

Numărul de autorități active a scăzut și el, cu 7,4% — de la 1.876 la 1.737. Piața nu e doar mai mică, ci și mai puțin populată.

3. Unde s-au dus banii: lipsesc contractele mari

Scăderea de 29,5% a valorii estimate nu vine dintr-o reducere uniformă. Vine din vârful clasamentului: în iulie 2026 s-au publicat doar 26 de licitații de peste 100 de milioane de lei, cumulând 5,5 miliarde — adică 35% din valoarea totală a licitațiilor. Este cea mai mică pondere din ultimele nouăsprezece luni, într-un interval care a variat între 44% și 86%.

Cel mai mare anunț al lunii este un acord-cadru de 546,7 milioane de lei pentru medicamente diverse și programe naționale de sănătate, publicat de Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara. Cea mai mare licitație de lucrări: 517,0 milioane, proiectare și execuție pe DN 5B, la CNAIR. Urmează traverse de cale ferată la CFR (308,0 mil.), retehnologizarea stației Mostiștea la Transelectrica (278,9 mil.) și un acord-cadru de medicamente oncologice la Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL (269,3 mil.).

Pentru comparație, în lunile anterioare vârful de listă trecea frecvent de un miliard de lei. În iulie, cel mai mare anunț publicat nu a ajuns nici la 550 de milioane.

4. Constatarea lunii: cererea publică de IT s-a înjumătățit

Dacă privim compoziția cererii pe codurile CPV — clasificarea oficială europeană care însoțește fiecare anunț — contracția nu e uniformă deloc. Pe fondul unei scăderi generale de 19% a licitațiilor, tehnologia a căzut de aproape trei ori mai tare.

Adunate, cele patru capitole de tehnologie — calculatoare (CPV 30), telecomunicații (32), software (48) și servicii informatice (72) — au trecut de la 272 de licitații în iulie 2025 la 133 în iulie 2026: −51%. Sectorul IT a pierdut, într-un an, jumătate din cererea publică nouă.

Explicația are un termen scris în calendar. Componenta de digitalizare a PNRR și-a încheiat perioada de implementare la 30 iunie 2026 — cu plăți posibile până la 31 august, iar pe zona Sănătate cu o prelungire a implementării până la 15 august. Guvernul adoptase în mai măsuri derogatorii tocmai pentru a accelera proiectele de digitalizare rămase în urmă (Agerpres, Ministerul Sănătății). O licitație de software lansată în iulie 2026 nu mai are cum să fie implementată și decontată pe PNRR. Iar sursa de finanțare care ar urma să preia ștafeta încă nu a ajuns la scara componentei care se închide.

5. Ștafeta finanțării, vizibilă în titluri

Cea mai directă dovadă a schimbării de sursă stă chiar în titlurile anunțurilor, acolo unde autoritățile își trec programul de finanțare. Într-un an, PNRR aproape a dispărut din ele, iar codurile SMIS — marca proiectelor din Programele Regionale 2021–2027 — au urcat.

Sursă: DataDriven.ro, căutare de text în titlurile anunțurilor publicate pe SEAP. Măsurătoarea folosește același câmp în ambii ani.

Ștafeta se predă, dar nu integral: cele 58 de mențiuni SMIS câștigate nu compensează cele 97 de mențiuni PNRR pierdute. Iar diferența se vede exact acolo unde PNRR a fost cel mai concentrat — digitalizare, echipamente, mobilier de dotare.

6. Ce a rezistat

Câteva capitole au trecut prin iulie aproape neatinse sau chiar în creștere — și sunt, aproape fără excepție, cheltuieli care nu se pot amâna: hrană, medicamente, întreținere, salubritate, asigurări.

Sănătatea merită subliniată separat: cu −8%, este singurul sector mare de investiție care a rezistat vizibil peste medie, iar patru dintre primele zece autorități după valoarea anunțată în iulie sunt spitale — Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara (560 mil. lei), Institutul de Fonoaudiologie și Chirurgie Funcțională ORL (310 mil.), Institutul Regional de Oncologie Iași (288 mil.) și Spitalul Județean Suceava (241 mil.).

Lucrările de construcții, deși în scădere cu 21%, și-au păstrat exact ponderea din piață: 28,0% din licitațiile lunii, față de 28,8% în iulie 2025. Construcțiile nu au crescut și nu s-au prăbușit — au scăzut în pas cu tot restul.

7. Contractele lunii

În iulie 2026 s-au semnat, potrivit datelor publicate pe SEAP, 2.678 de contracte însumând 14,3 miliarde de lei, câștigate de 1.421 de firme distincte. Spre deosebire de anunțuri, aici valoarea a urcat față de anul trecut — dar dintr-un motiv foarte concentrat: trei companii au luat aproape jumătate din bani.

Sursă: DataDriven.ro, contracte cu data semnării în iulie 2026, publicate pe SEAP. Doar contractele propriu-zise; acordurile-cadru sunt excluse, pentru că valorile lor sunt plafoane și s-ar contabiliza dublu.

Itinera, Alstom și Siemens Mobility cumulează 6,92 miliarde de lei — 48,5% din valoarea tuturor contractelor semnate în iulie. Toate trei sunt proiecte de transport pornite cu ani în urmă. Contrastul cu partea de licitații noi este brutal și merită reținut: banii mari se semnează acum pe portofoliul vechi, în timp ce robinetul licitațiilor noi de infrastructură s-a strâns.

8. Harta lunii

Bucureștiul concentrează 2.338 din cele 8.309 anunțuri ale lunii (28%) și 5,55 miliarde de lei din valoarea estimată. Urmează Cluj (499 anunțuri), Constanța (479), Iași (367, dar cu 1,10 mld lei — al treilea județ ca valoare, datorită celor două conversii de termoficare de la Iași) și Timiș (261 de anunțuri și 1,27 mld lei, împinse de dotările spitalicești).

După numărul de anunțuri, cei mai activi cumpărători ai lunii sunt companiile de stat din energie și utilități: Distribuție Energie Electrică România (159 de anunțuri), Universitatea din București (122), Hidroelectrica (97), Romgaz (95) și Romsilva (93). După valoarea pusă în joc, clasamentul se schimbă complet: CNAIR (641 mil. lei), Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timișoara (560 mil.), Municipiul Iași (550 mil.) și CFR (457 mil.).

9. Ce înseamnă pentru firme

Pentru furnizorii de IT, iulie confirmă că fereastra PNRR s-a închis efectiv, nu treptat. Cine și-a construit portofoliul pe digitalizarea administrației are nevoie de un plan pentru 2027 care nu depinde de un program expirat: fie proiecte SMIS din Programele Regionale, fie clienți din afara sectorului public.

Pentru constructori, mesajul e mai puțin dramatic decât pare: lucrările au scăzut în pas cu piața, fără pierdere de pondere. Dar cu doar 26 de licitații peste 100 de milioane într-o lună întreagă, competiția pentru proiectele mari se strânge, iar volumul se mută spre contracte medii și mici.

Pentru toată lumea, cifra care contează cel mai mult pe termen scurt este creșterea de 11% a anunțurilor publicitare. Acolo se mută cererea publică atunci când bugetele se strâng: mai multe achiziții mici, mai rapide, cu praguri mai joase. Firmele obișnuite doar cu licitațiile formale ratează un canal care, numeric, e deja de două ori și jumătate mai mare.

Metodologie

DataDriven.ro monitorizează integral anunțurile publicate pe SEAP (și, din aprilie 2026, TED plus peste 60 de portaluri naționale europene). Cifrele de aici sunt măsurătoarea noastră pe datele brute — nu o statistică oficială — ceea ce le face disponibile cu mult înaintea rapoartelor oficiale. Fereastra este luna calendaristică iulie 2026 (1–31 iulie), comparată cu iunie 2026 și cu iulie 2025.

Universul de măsurare este format din anunțurile publicate pe SEAP: licitațiile propriu-zise (anunțuri de participare), anunțurile publicitare pentru achizițiile sub prag și anunțurile de intenție. Achizițiile directe sunt raportate separat și nu se adună la acest total. Din valorile comparate am raportat atât totalul, cât și varianta fără acorduri-cadru, ale căror plafoane s-ar contabiliza dublu; ambele variante indică aceeași direcție. Contractele semnate exclud acordurile-cadru și contractele subsecvente.

Compoziția cererii este măsurată pe codul CPV principal declarat de autoritate în anunț — un cod pe anunț, prezent la 100% dintre licitațiile din ambii ani comparați. Am ales deliberat această măsură, și nu clasificarea noastră internă pe categorii: numărul de etichete pe care propriul nostru clasificator le atribuie unui anunț a crescut de la 1,20 la 1,46 între iulie 2025 și iulie 2026, ceea ce ar fi umflat artificial cu circa 20% orice comparație an/an făcută pe categorii. Codul CPV vine de la sursă și nu are această problemă.

Ce nu comparăm. Atribuirile din iulie 2026 sunt preliminare (vezi avertismentul din secțiunea 7). Cifrele noastre de acoperire europeană — 101.791 de anunțuri din surse UE și 5.189 din TED în iulie — măsoară cât vedem, nu cât cere piața: ingestia europeană a pornit în martie 2026 și încă se extinde, deci nu se folosește pentru comparații an/an. La fel, cele 9.729 de anunțuri culese direct de pe site-urile autorităților românești reflectă extinderea propriei noastre acoperiri.